“De ce plângi tu, măi Marine?”
“Măi IIeano, după tine,
C-ai fugit, și m-ai lăsat,
Cu COVID te-ai încurcat.
De mine n-ai ascultat
Când ți-am spus io răspicat
Puneți masca, măi femeie,
Nu și nu, și nu,
Că tu
Mai ai multe de vorbit
Pân’ s-ajungi la un sfârșit.

Ți-am mai spus, și te-am rugat,
Dară tu n-ai ascultat,
De distanța socială,
Că virusul, la-nghesuială,
Sare de la om la om
Când vorbește sau strănută,
El pe nimenea nu cruță.

De-aia plâng, Ileano fată,
Tu te-ai dus și m-ai lăsat,
Cu Covid te-ai încurcat.
Dacă ascultai de mine
Ar fi fost cu mult mai bine
Și Maria din Zalău
N-ar fi azi în locul tău.