Bărbați stilați, eleganți,
Poartă cravată.
De ce? mă-ntreb
Și fierb,
Că nu găsesc răspuns.

Poate că e de-ajuns
Să pomenesc
De vanitatea bărbătească,
Dar trăsătura asta o-ntâlnesc
Și la partea femeiască.

Poate a fost o femeie ce-a inventat
Cravata, că seamănă cu un laț.
Strângi mai tare de el, și gata,
Individul e eliminat.

Sau poate o croitoreasă,
Ingenioasă,
Să nu risipească bucata rămasă
Din materialul croit pe masă.
Dar de ce din mătasă?

Și ce e aia “papion”?
Te face mai mult un “domn”?
Un fluture-agățat de gât
S-acopere ce e urât:
Val de grăsime sub bărbie
Și pliuri de piele, bădie,
Semn că ai îmbătrânit,
Și toate cele s-au veștejit…

…Și dacă cineva
Are răspuns la întrebarea mea,
Să nu se sfiască,
Și să lămurească
Această problemă delicată:
DE CE POARTĂ BĂRBAȚII CRAVATĂ.